MyCodeSchool

Pasul 1 din 5

Python

Pasul 1 din 5 · Ce construiești

  • Python
  • Mediu
  • 13 minute

Din struct în clasă: C++ și Python

În C++ ai făcut un catalog cu struct Elev și un vector. Acum îl rescrii în Python: o clasă, o listă, clasamentul după medie și numărul de bursieri.

catalog.py, în terminal
Ioana: 9.75
Ana: 9.5
Mihai: 8.4
Dan: 7.25
Bursieri: 2

Nu mai declari dimensiunea vectorului, nu mai ții un contor n și nu mai scrii sortarea de mână. Câmpurile și ideea rămân aceleași.

Pasul 2 din 5

Rulează-l linie cu linie

Trei elevi și o întrebare: cine are media cel puțin 8? În panou, „Elev Ana, 9.5” înseamnă un obiect cu numele Ana și media 9.5.

catalog.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = mediea = Elev("Ana", 9.5)d = Elev("Dan", 7.25)clasa = [a, d]clasa.append(Elev("Ioana", 8.75))for e in clasa:    if e.medie >= 8:        print(e.nume)

Variabile

Ce apare pe ecran


      

  1. Linia 1. class Elev joacă rolul lui struct Elev. Python își notează clasa și trece la linia 6.
  2. Linia 6. Elev("Ana", 9.5) creează un obiect: Python rulează __init__, liniile 2–4, care pun numele și media în self. Obiectul ajunge în a.
  3. Linia 7. Al doilea obiect, cu aceeași rețetă și alte valori.
  4. Linia 8. O listă cu cele două obiecte. Nu ai declarat Elev v[100]: lista are exact câte elemente pui în ea.
  5. Linia 9. append adaugă un al treilea elev. Nu există un n de crescut; len(clasa) e acum 3.
  6. Linia 10. for e in clasa îți dă direct fiecare elev, fără indice. Prima tură: Ana.
  7. Linia 11. Câmpurile se citesc cu punct, ca în C++: e.medie. 9.5 >= 8 e adevărat.
  8. Linia 12. Se afișează numele.
  9. Linia 10. Urmează Dan.
  10. Linia 11. 7.25 >= 8 e fals, deci linia 12 e sărită.
  11. Linia 10. Urmează Ioana.
  12. Linia 11. 8.75 >= 8 e adevărat.
  13. Linia 12. Se afișează „Ioana”.
  14. Linia 10. Nu mai sunt elevi în listă, bucla se oprește.
  15. Gata. Doi elevi au trecut de prag.

Prezice ieșirea

Adaugi la final print(len(clasa), clasa[1].nume). Ce apare?

Răspuns: „3 Dan”.

Lista are trei elevi, iar pozițiile încep de la 0, ca în vectorii din C++: clasa[0] e Ana, clasa[1] e Dan.

Pasul 3 din 5

Același catalog, în două limbaje

Patru echivalențe, cu codul C++ lângă cel Python. La final, două erori tipice pentru primele clase.

struct devine class

elev.cpp
#include <iostream>using namespace std;struct Elev {    char nume[30];    double medie;};int main() {    Elev e = {"Ana", 9.5};    e.medie = 9.75;    cout << e.nume << ' ';    cout << e.medie;    return 0;}
elev.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = mediee = Elev("Ana", 9.5)e.medie = 9.75print(e.nume, e.medie)

Ce apare pe ecran, în ambele cazuri

Ana 9.75

În C++ declari câmpurile cu tip. În Python, câmpurile apar în __init__, constructorul, atunci când le dai valoare prin self. Șirul de caractere e un str obișnuit, nu un char[30].

Vectorul de structuri devine listă

vector.cpp
Elev v[100];int n = 0;v[n++] = {"Ana", 9.5};v[n++] = {"Dan", 7.25};cout << n << ' ' << v[1].nume;
lista.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = mediev = []v.append(Elev("Ana", 9.5))v.append(Elev("Dan", 7.25))print(len(v), v[1].nume)

Ce apare pe ecran, în ambele cazuri

2 Dan

În C++ rezervi 100 de locuri și ții singur evidența celor ocupate în n. Lista din Python crește la fiecare append, iar len(v) îți spune oricând câte elemente are.

Metode, self și __str__

metode.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = medie    def promovat(self):        return self.medie >= 5    def __str__(self):        n, m = self.nume, self.medie        return f"{n} ({m})"e = Elev("Dan", 4.5)print(e.promovat())print(e)

Ce apare pe ecran

False
Dan (4.5)

O metodă primește mereu, ca prim parametru, obiectul pe care e apelată. În C++ el e ascuns în this; în Python îl scrii explicit, self.

__str__ spune cum se afișează obiectul. Fără ea, print(e) ar arăta ceva de forma <__main__.Elev object at 0x…>.

Sortare după un câmp

sortare.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = mediev = [Elev("Ana", 9.5),     Elev("Dan", 7.25),     Elev("Ioana", 9.75)]v.sort(key=lambda e: e.medie)for e in v:    print(e.nume, e.medie)

Ce apare pe ecran

Dan 7.25
Ana 9.5
Ioana 9.75

În C++ scrii o sortare cu două for-uri sau o funcție de comparare. În Python îi spui lui sort după ce să compare: key=lambda e: e.medie, adică „pentru fiecare elev, folosește media”. lambda e o funcție scurtă, fără nume.

Capcană: metoda fără self

Venind din C++, unde this e implicit, e ușor să uiți parametrul. Python îl trimite oricum:

self.py
class Elev:    def __init__(self, nume):        self.nume = nume    def salut():        print("Salut!")e = Elev("Ana")e.salut()
Traceback (most recent call last):
  File "self.py", line 9, in <module>
    e.salut()
    ~~~~~~~^^
TypeError: Elev.salut() takes 0 positional arguments but 1 was given

Repară cu def salut(self):. Orice metodă obișnuită are self pe primul loc.

Capcană: câmpul scris greșit

În C++, compilatorul prinde un câmp greșit înainte de rulare. Python îl descoperă abia când ajunge la linie, dar îți sugerează numele corect:

atribut.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = mediee = Elev("Ana", 9.5)print(e.medi)
Traceback (most recent call last):
  File "atribut.py", line 7, in <module>
    print(e.medi)
          ^^^^^^
AttributeError: 'Elev' object has no attribute 'medi'. Did you mean: 'medie'?

Repară cu e.medie. Rulează programul pe toate ramurile ca să prinzi astfel de greșeli din timp.

Pasul 4 din 5

Verifică-te

Cinci întrebări noi. După fiecare răspuns vezi imediat de ce e așa.

1 din 5 · Prezice ieșirea

Ce afișează programul Python? (În C++, cu Elev b = a;, același cod afișează 5.)

copie.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = mediea = Elev("Ana", 5)b = ab.medie = 10print(a.medie)

Răspuns: „10”.

În C++, Elev b = a; copiază structura. În Python, b = a dă doar un al doilea nume aceluiași obiect, așa că schimbarea prin b se vede și prin a.

2 din 5 · Alege varianta

Ce scrii în Python pentru this->medie, într-o metodă?

Răspuns: self.medie.

În Python nu există this, iar un nume simplu, medie, ar fi o variabilă locală. Câmpurile se ating mereu prin self.

3 din 5 · Alege varianta

Ce rol are __init__?

Răspuns: e constructorul.

__init__ rulează la fiecare obiect nou. Afișarea e treaba lui __str__, iar tipuri de câmpuri nu se declară.

4 din 5 · Prezice ieșirea

Ce afișează programul?

clasament.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = mediev = [Elev("Ana", 8), Elev("Bo", 10),     Elev("Cris", 9)]v.sort(key=lambda e: e.medie,       reverse=True)print(v[0].nume, v[-1].nume)

Răspuns: „Bo Ana”.

Cu reverse=True, ordinea e descrescătoare după medie: Bo (10), Cris (9), Ana (8). Primul e Bo, ultimul e Ana.

5 din 5 · Alege varianta

În C++ ai Elev v[100]; int n;. Ce înlocuiește n în Python?

Răspuns: len(v).

Lista își știe singură lungimea. Un contor separat ar fi încă un lucru de ținut la zi, cu riscul să rămână în urmă.

Pasul 5 din 5

Ce ai învățat

Programul complet

Catalogul cu clasament descrescător și numărul de bursieri, la media cel puțin 9. Metoda bursier ține regula într-un singur loc.

catalog.py
class Elev:    def __init__(self, nume, medie):        self.nume = nume        self.medie = medie    def bursier(self):        return self.medie >= 9    def __str__(self):        n, m = self.nume, self.medie        return f"{n}: {m}"clasa = []clasa.append(Elev("Ana", 9.5))clasa.append(Elev("Dan", 7.25))clasa.append(Elev("Ioana", 9.75))clasa.append(Elev("Mihai", 8.4))clasa.sort(key=lambda e: e.medie,           reverse=True)for e in clasa:    print(e)bursieri = 0for e in clasa:    if e.bursier():        bursieri += 1print("Bursieri:", bursieri)

Ce apare pe ecran

Ioana: 9.75
Ana: 9.5
Mihai: 8.4
Dan: 7.25
Bursieri: 2

Continuă cu