O aplicație de închiriat trotinete are mai multe tarife: pe minut, cu abonament, cu reducere pentru studenți, cu asigurare. Construiești calculul de preț astfel încât un tarif nou să nu-ți schimbe codul existent. Prețul pentru o cursă de 20 și una de 45 de minute:
Un design pattern e o soluție cu nume pentru o problemă care revine. Nu e o bibliotecă, ci un fel de a așeza clasele. Numele te ajută să spui în două cuvinte ce ar cere un paragraf: „aici e un Strategy”.
să schimbi un comportament fără if-uri, cu Strategy
să adaugi opțiuni una peste alta, cu Decorator
să folosești interfețe și constructori primari din C# 12
să recunoști când un pattern e prea mult și ajunge un Func
Pasul 2 din 5
Un apel care trece prin trei obiecte
Toate tarifele respectă aceeași interfață, ITarif. Întâi calculezi o cursă de 20 de minute pe minut. Apoi împachetezi tariful: asigurare, iar peste ea reducere de student. Urmărește drumul apelului Cost(20).
Linia 1. Variabila are tipul interfeței, ITarif, dar obiectul e un PeMinut. Codul care folosește t știe doar că există metoda Cost.
Linia 15. Apelul de la linia 2 ajunge în PeMinut.Cost: 2,5 lei deblocarea plus 0,6 lei pe minut. 2.5 + 12.0 = 14.5.
Linia 2. Rezultatul se întoarce și se afișează.
Linia 3.t primește un obiect nou: o reducere care conține o asigurare, care conține tariful pe minut. Ca niște păpuși rusești.
Linia 27. Apelul de la linia 5 intră în stratul exterior, ReducereStudent. Ca să reducă, are nevoie întâi de prețul din interior, deci cheamă t.Cost(20).
Linia 21. Stratul din mijloc, CuAsigurare, cere și el prețul din interiorul lui.
Linia 15. Abia aici se calculează ceva: tariful pe minut dă 14.5.
Linia 27. Reducerea înmulțește cu 0.8: 16.0 × 0.8 = 12.80.
Linia 5. Rezultatul ajunge înapoi la apelant și se afișează.
Gata. Codul de la linia 5 e identic cu cel de la linia 2. Nicio clasă nu știe câte straturi are deasupra sau dedesubt.
Prezice ieșirea
Inversezi straturile: new CuAsigurare(new ReducereStudent(new PeMinut())). Cât costă acum cursa de 20 de minute?
Răspuns: „13.10”.
Acum reducerea se aplică doar pe cursă: 14.5 × 0.8 = 11.6. Asigurarea vine peste, fără reducere: 11.6 + 1.5 = 13.10. Ordinea straturilor e o decizie de business, nu un detaliu.
Pasul 3 din 5
Două pattern-uri, o singură unealtă
Amândouă se sprijină pe o interfață și pe compoziție: un obiect primește alt obiect și îl folosește. Diferă scopul.
Merge, dar fiecare tarif nou înseamnă încă o ramură în aceeași funcție. Cu cinci tarife și trei opțiuni, funcția ajunge la zeci de ramuri, iar o greșeală de tastare în "abonament" se vede abia la rulare.
Fiecare tarif e o clasă separată, cu aceeași metodă. Cursa primește tariful din afară și nu știe care e. Schimbi tariful în timpul rulării, iar un tarif nou e o clasă nouă, fără să atingi Cursa.
class Cursa(ITarif tarif) e un constructor primar, nou în C# 12: parametrul e disponibil în toată clasa.
3
Decorator și varianta scurtă
Decoratorul implementează aceeași interfață ca obiectul pe care îl împachetează și adaugă ceva înainte sau după apel. Din afară arată la fel, deci poți pune oricâte straturi. Strategy alege care calcul rulează, Decorator adaugă în jurul lui.
Când strategia e o singură funcție, nu-ți trebuie o interfață. Un Func e tot un Strategy:
Program.cs
Func<int, decimal> noapte = m => 5m + 0.3m * m;Func<int, decimal> gratis = m => 0m;Console.WriteLine(noapte(10));Console.WriteLine(gratis(10));
Ce apare pe ecran
8.0
0
Nu folosi pattern-uri „din principiu”. Dacă există un singur tarif și nu se va schimba, un calcul simplu e mai clar decât trei clase.
Capcană: metoda are alt nume decât în interfață
Clasa promite că implementează ITarif, dar metoda ei se numește Pret. Compilatorul ține evidența promisiunilor:
Program.cs(6,17): error CS0535: 'Nocturn' does not implement interface member 'ITarif.Cost(int)'
Repară redenumind metoda în Cost, cu exact aceiași parametri și același tip întors. E motivul pentru care o interfață e mai sigură decât un șir de if-uri pe text.
Capcană: bani în double
Prețurile din lecție sunt decimal, cu sufixul m. Fără sufix, 0.6 e un double, iar C# refuză conversia:
Program.cs
decimal pret = 0.6;Console.WriteLine(pret);
Program.cs(1,16): error CS0664: Literal of type double cannot be implicitly converted to type 'decimal'; use an 'M' suffix to create a literal of this type
Repară cu 0.6m. double ține numerele în baza 2 și nu poate reprezenta exact 0,1, așa că sumele de bani se strică:
Program.cs
decimal a = 0.1m + 0.2m;double b = 0.1 + 0.2;Console.WriteLine(a);Console.WriteLine(b);
Ce apare pe ecran
0.3
0.30000000000000004
Pasul 4 din 5
Verifică-te
Cinci întrebări noi. După fiecare răspuns vezi imediat de ce e așa.
1 din 5 · Alege varianta
Ce problemă rezolvă Strategy?
Răspuns: schimbă algoritmul fără să modifice clasa care îl folosește.
Straturile din jurul unui obiect sunt treaba lui Decorator. Un singur obiect pentru toată aplicația e alt pattern, Singleton.
2 din 5 · Prezice ieșirea
Cu clasele din lecție, ce afișează Console.WriteLine(new Abonament().Cost(30));?
Răspuns: „0”.
Condiția e minute <= 30, deci 30 de minute intră în abonament. Plătești doar ce depășește jumătatea de oră.
3 din 5 · Alege varianta
Ce obiecte poți da constructorului Cursa(ITarif tarif)?
Răspuns: orice obiect al unei clase care implementează ITarif.
Inclusiv decoratorii și clase scrise peste un an. Dintr-o interfață nu poți crea direct un obiect: new ITarif() nu se compilează.
4 din 5 · Prezice ieșirea
Ce afișează new CuAsigurare(new CuAsigurare(new Abonament())).Cost(10)?
Răspuns: „3.0”.
Abonamentul dă 0 la 10 minute, iar fiecare strat de asigurare adaugă 1.5. Decoratorul nu verifică dacă se repetă: două straturi înseamnă două asigurări. Regulile de combinare rămân responsabilitatea ta.
5 din 5 · Alege varianta
Aplicația are un singur tarif, fix prin lege, care nu se va schimba. Ce faci?
Răspuns: o metodă simplă.
Un pattern are un cost: mai multe fișiere, mai multe salturi la citire. Merită când ai deja variante sau când știi sigur că vin. Altfel, introduci interfața în ziua în care apare al doilea tarif.
Pasul 5 din 5
Ce ai învățat
Un design pattern e o așezare cunoscută a claselor, cu un nume pe care îl înțelege orice programator.
Strategy: algoritmul e un obiect primit din afară. Schimbi comportamentul înlocuind obiectul, nu editând if-uri.
Decorator: un obiect cu aceeași interfață împachetează altul și adaugă ceva. Straturile se combină, iar ordinea lor contează.
Pentru bani folosești decimal, iar pentru o strategie de o linie ajunge un Func.
Programul complet
Tarifele stau într-un dicționar, după nume. Cursa nu știe nimic despre ele: primește orice ITarif. Bucla foreach (var (nume, tarif) in tarife) desface fiecare pereche în două variabile.